Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici
Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.
În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)
Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.
Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.
Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.
(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”
La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:
a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;
. . . . . . . . . .
i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
. . . . . . . . . .
l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.
A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.
Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.
În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.
(articolul 23, alineatele (4) şi (5))
A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate
La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”
La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”
La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
ARTICOLUL 40 > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:
e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7 (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.
Art. 7. – (1)Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite. Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4) – (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”
La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 66. – (1)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:
. . . . . . . . . .
b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;
. . . . . . . . . .
g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor“ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza-3-buzau.jpg12001600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-01-10 11:34:322023-02-15 10:36:25A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6,1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing Housepentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/1-1.jpg4381172Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-24 12:27:422022-11-24 14:56:38Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Marți a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196/2005.
Conform comunicatului transmis de Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu va implementa două programe de finanțare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Programul „Prima conectare”, prin care va fi asigurată branșarea/racordarea gospodăriilor vulnerabile la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, AFM îi va reveni gestionarea unor lucrări de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme, în baza unei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ecoteca a realizat un tabel comparativ între OUG 196/2005 și toate modificările și completările din OUG 125/2022, pentru a putea urmări mai ușor modificările. Îl găsițiaici.
Principalele modificări aduse OUG 196/2005
Articolul 9, alin. 1:
litera d se modifică: Producătorii vor plăti o contribuție de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificatesau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare. Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Articolul inițial prevedea ca această contribuție să fie plătită pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare Anexei și cantitățile de deșeuri încredințate spre valorificare spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.
OUG 196/2005, Anexa 3
la lit. q se menționează că sunt exceptate de la plata ecotaxei (în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport) pungile de uz casnic introduse pe piața națională de către operatorii economici, aceștia având obligația să le inscripționeze individual cu sintagma „pungi de uz casnic”; este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
v) se modifică astfel: Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din „o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de către:
operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în Anexa 3 şi cantităţile efectiv valorificate, în limita garanției prevăzute la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:
(L249/2015 Art 16 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
persoane juridice legal constituite, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei pentru preluarea responsabilității pentru gestionarea deșeurilor de anvelope uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deșeurilor de anvelope uzate, şi cantităţile efectiv gestionate.Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
lit v1) o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri ), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu se abrogă de la1 ianuarie 2023.
Art. 91 – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se abrogă.
Articolul 10
(21) Garanţia prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (n.r. două milioane lei), se execută de către Administraţia Fondului pentru Mediu ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitori a obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v)se abrogă.
(22) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) şi y) ) (nr. pentru OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-urile de DEEE-uri) nu se datorează pentru cantităţile de deşeuri pentru care au fost stabilite obligaţii de plată în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v1) se abrogă de la1 ianuarie 2023
este adăugat alin. (23) – „În cazul în care AFM constată ca nefiind colectate/valorificate/reciclate cantitățile de deseuri pe care persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.v) și y) ) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) le-au contractat, acestea nu sunt luate în considerare la îndeplinirea obiectivelor.”
alin (35) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v1) (n.r.operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y)- . OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de deşeuri de ambalaje, DEEE, baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) se abrogă de la1 ianuarie 2023
alin (9) se modifică: Aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri, de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru aceste OIREP-uri și OTR-uri, precum și de către persoanele juridice ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanţate de către aceste OIREP-uri și OTR-uri
După alineatul 9 sunt adăugate articolele 10), 11), 12), 13):
(10) Persoanele juridice prevăzute alin. (9) trebuie să respecte termenele prevăzute în Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(11) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, aplicația informatică SIATD se utilizează de către OTR-urile de anvelope, DEEE-uri și baterii și acumulatori.
Legiuitorul nu a menționat însă că această obligație se aplică și OIREP-urilor de ambalaje tot începând cu data de 1 ianuarie 2023 deși mai jos la articolul 12, alin. 8 se stipulează clar că „începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.”
(12) Începând cu 1 ianuarie 2024, aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale. Instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice SIATD de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale se aprobă prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(13) Aplicaţia informatică SIATD se utilizează și de către operatorii economici care transferă transfrontalier deșeuri în vederea valorificării în România.
La articolul 11, alin. (21) se adaugă mențiunea că „Persoanele juridice vor declara trimestrial numărul de pungi de transport, fiecare material component al acestora, precum și grosimea peretelui respectivelor pungi.
La articolul 12 sunt adăugate următoarele alineate:
(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantitățile de deșeuri de anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
ANEXA nr. 5: Contribuţia pentru echipamentele electrice şi electronice se modifică astfel:
Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare)
Contribuţie
(lei/kg)
categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare
4
categoria 3 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare
8
*intră în vigoare la data de1 ianuarie 2023
După articolul 12 se introduce un nou capitol, capitolul III1: Garanții, cuprinzând articolele 121—123, cu următorul cuprins:
Articolul 121:
(1) Administrația Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează de la producătorii de echipamente electrice și electronice, respectiv de la organizațiile colective sumele încasate din executarea garanției constituite potrivit prevederilor art. 29 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările și completările ulterioare.
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29.
(1) Pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate, fiecare producător trebuie să asigure o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Garanţia finanţării operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2) pentru producătorii de EEE constă în:
a)scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare de garanţie pentru reciclare la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, pentru perioada de garantare, a cărei valoare reprezintă costurile finanţării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) pentru EEE introduse pe piaţa naţională, corectate cu dobânda ROBOR la an; sau
b)aderarea la una dintre organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor, autorizate potrivit art. 25 (7).
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29. Art. 30.
(1) Fiecare organizaţie colectivă care acţionează în numele producătorilor, autorizată conform art. 25 alin. (7), este obligată să constituie o garanţie de finanţare a operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2), pentru DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea.
(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.
(3) Beneficiarul garanţiei prevăzute la alin. (1) este AFM, în condiţiile legii, în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.
(2) Administrația Fondului verifică corectitudinea datelor raportate de către producători și organizații colective, precum și modul de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(3) Metodologia de constituire și gestionare a garanției financiarepentru producătorii de echipamente electrice și electronice și pentru organizațiile colective, precum și cu privire la utilizarea acesteia de către Administrația Fondului se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(4) Administrația Fondului execută garanția financiarăconstituită de către producătorul individual, după cum urmează:
a) în cazul în care producătorul își încetează activitatea înainte de terminarea perioadei de garantare, pentru produsele introduse pe piața națională și rămase negestionate, pentru care a constituit garanția;
b) în cazul în care producătorul, la sfârșitul perioadei de garantare, nu își îndeplinește obligația de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice introduse pe piața națională, pentru care a constituit garanția și care au rămas negestionate;
c) în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pentru echipamentele electrice și electronice pentru care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.
(5) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită potrivit alin. (1) de către organizația colectivă în cazul în care:
a) organizația colectivă urmează să își înceteze activitatea;
b) se solicită intrarea într-o procedură de insolvență sau lichidare a organizației colective;
c) organizației colective i se anulează licența de operare;
d) organizația colectivă nu își îndeplinește obligațiile de finanțare a gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
(…)
(8) Administrația Fondului pentru Mediu autorizează utilizarea sumelor încasate ca urmare a executării garanțiilor financiare, pentru finanțarea proiectelor de colectare, transport, tratare, reciclare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare.
(9) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu
Articolul 122
(1) Garanția prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) și nu au fost stinse din garanția prevăzută la alin. (2).
În cazul în care obligația de plată depășește garanția,contribuția rămasă va fi datorată de către operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. d) (n.r. producători de ambalaje) care au încheiat contract cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului pentru care au fost stabilite obligații de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administrația Fondului.
(L249/2015 Art 16 alin. 8 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
(2) Operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) constituie o garanție în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
(3) Garanția se actualizează începând cu anul următor cu un procent de 15% din valoarea serviciului prestat anul anterior către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului.
(4) Garanția prevăzută la alin. (2) se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.
(5) În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje).
(6) Metodologia de constituire, gestionare și executare a garanțiilor financiare prevăzute la art. 122 alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(7) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
Articolul 123
(1) Administrația Fondului gestionează garanția financiară de mediu constituită, potrivit prevederilor art. 13 și ale art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, de către proprietarii sau administratorii depozitelor.
OUG 2/2021 – Art. 13
(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.
(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
OUG 2/2021 – Art. 40. Pentru depozitele existente:
a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;
(2) Sumele reprezentând garanția prevăzută la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
(3) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
(4) Administrația Fondului verifică corectitudinea modului de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(5) Metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(6) Administrația Fondului execută garanția financiară de mediu sau fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, constituite de către proprietarii sau administratorii depozitelor după cum urmează:
a) garanția financiară de mediu, în cazul în care se constată neconformități privind cerințele de protecție a mediului și a sănătății populației și/sau cele din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și acestea nu sunt remediate de către operator/titular sau administratorul depozitului;
b) fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere, în cazul în care, la finalul perioadei de operare a depozitului, nu sunt realizate lucrările de închidere sau cele referitoare la monitorizarea postînchidere, conform proiectului tehnic de închidere a depozitului;
c) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară.
(7) Sumele încasate de Administrația Fondului ca urmare a executării garanțiilor financiare de mediu rămân la dispoziția Administrației Fondului, iar după perioada de monitorizare post- închidere se utilizează pentru finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.
(8) Verificarea valorii fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere se va efectua în baza devizelor generale privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor de închidere și pentru monitorizarea postînchidere a depozitului
Puteti consulta OUG 196/2005 cu noile modificări aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/09/8d1788c7-bdce-471c-b712-72e7c33f5640.jpg7911400Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-09-22 10:36:042023-02-15 10:42:55OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
HG 788/2007 fost actualizată și la 20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri:
„Art. 101. – Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.”
Amintim că la data intrării in vigoare a HG 788/2007 era stipulat că se abrogă conform articolului 11, lit. b din prezenta lege:
OM 1.371/2.225/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi 6 ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2007.
Totodată, amintim că la data de 7 februarie 2022,Ministerul Afacerilor Interne anunța că a fost lansat în dezbatere publică un Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri, mărfuri/ bunuri second hand.
Actul normativ va limita numărul de puncte de trecere a frontierei care vor putea fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deşeuri reciclabile la 15, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: udmr.ro
Principalele prevederi ale proiectului de lege
Art. 3 (1) „Importul/transferul oricăror tipuri sau cantități de deșeuri în Romania se poate realiza numai către instalații de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora, către alte entități, care ar putea de asemenea să deruleze operațiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operațiuni de valorificare obligatorii”.
(2) „Importul/transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.
Art 4. Amestecul diferitelor tipuri de deșeuri pe timpul transportului este interzis
Art. 5 Descărcarea deșeurilor în alte locuri față de destinația menționată în documentele ce însoțesc transportul este interzisă.
Art. 8 – Transferul deșeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalația de valorificare are capabilitățile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum și cantitățile de deșeuri pentru care se planifică un transport, în conformitate cu actele de reglementare din punct de vedere al protecției mediului și cu declarațiile depuse în registrul R.O.A.F.M.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării proiectului de lege, la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul General aici.
Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România
Potrivit Poliției de Frontieră„în anul 2021 au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).
În urma verificărilor efectuate de autorităţi (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că peste 14.000 de tone de deşeuri nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.
Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă) și au fost întocmite 22 de dosare penale.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/cargo-container.jpg6431155Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-11 13:04:392022-04-21 16:26:21Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri
Guvernul a adoptat miercuri, 6 aprilie, OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale și modifică astfel, 4 acte normative.
Abandonarea deșeurilor va fi sancționată cu amenzi mai mari – de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice (articolul 62 alineatul (1), litera b)).
Acestea rămân în vigoare și pentru incendierea deșeurilor așa cum era stipulat în articolul 62, lit. b.
Incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate devin infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art 66, alin (1), literele e), f), g)).
În vederea reducerii fenomenelor de abandonare și depozitare ilegală a deșeurilor, autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot prelua competenţele unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti de organizare a sistemului de gestionare a deșeurilor. (articolul IV, alineatul (2).
La articolul IV, după alineatul (2), se introduc două alineate noi, alin. (3) și alin. (4) cu următorul cuprins:
3) Competențele autorităţilor deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prevăzute la art. 4, alin.(2), se preiau prin hotărâre a consiliului local și se notifică Consiliului General al Municipiului București în termen de 15 zile de la data adoptării acestora.
(4) – Preluarea competențelor conform alin. (3), se aplică pe o perioadă determinată, stipulată în hotărârea consiliului local, fără a depăși termenul din Planul de Gestionare al Deșeurilor din Municipiul București, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr.260/01.09.2021.
Dacă înainte miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă puteau fi incendiate cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, noua lege interzice înlătură această posibilitate, astfel incendierea acestor tipuri de vegetație devine strict interzisă (articolul 94 alineatul (1), litera n).
Astfel, arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase devin contravenții și se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.
În același timp rămâne în vigoare art. 98. – (1)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală: a) arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;
Totodată, ca urmare a modificării articolului 94, alin. 1, la articolul 96 alineatul (1), punctul 9 se abrogă.
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
…
9.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.
La articolul 2 alineatul (1), În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:
după litera t) se introduce o nouă literă, lit. ț), cu următorul cuprins:
„ț) lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale și care vor rămâne în proprietatea acestora.”
(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:
„b1) Unitățile administrativ-teritoriale prin autoritățile administrației publice locale, pentru lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin.(1) lit.ț)”.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/burning-waste-final.jpg5181045Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-07 13:39:362022-04-19 12:16:43Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări
Aceasta este concluzia la care au ajuns cei mai importanti reprezentanti din industria deseurilor ieri, in cadrul unei conferinte organizate de Coalitia pentru Economia Circulară.
Am participat si noi la conferinta „Mecanisme de raportari si decontari – OUG 74/2018 (L31/2019) … am asistat si de aceasta data la strigatul disperat al reprezentantilor industriei de reciclare si ca de fiecare data, am ascultat raspunsurile evazive ale reprezentanților autoritatilor de mediu.
Dupa toate criticile aduse Ordonantei de Urgenta 74/2018 (aprobata pe data de 17 iulie 2018), in data de 10 ianuarie 2019 a fost adoptata Legea 31/2019 care aproba toate modificarile OUG 74/2018 cu „mici” completari.
Legea vine ca o „binecuvantare” după recentul cadou de Crăciun acordat de Ministerul Mediului Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate.(Ordinul 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului adoptat pe 28 decembrie 2018, care a intrat in vigoare la 15 ianuarie 2018).
Legea 31/2019 a intrat in vigoare oficial pe 17 ianuarie si a creat haos in toata industria de reciclare. In momentul de fata gradul de colectare a deșeurilor a scazut, sunt numeroși colectori care au in stocuri tone de deseuri și nu stiu cum sa procedeze cu ele, organizatiile de transfer de responsabilitate se pregatesc sa se reautorizeze dar nu se stie sigur cand va fi posibil acest lucru, asta in timp ce multe UAT-uri si ADI-uri nu cunosc inca noile prevederi legislative si nu au inceput nici o formalitate …
Stim cu totii ca in ultimii ani industria reciclarii a functionat in mare parte datorita eforturilor organizatiilor private (generatori, producatori, organizatii de transfer de responsabilitate a producatorilor – OTR, colectori, firme de reciclare, cateva firme de salubrizare).
In timp ce majoritatea tintelor impuse producatorilor pentru deseurile de ambalaje au fost atinse in ultimii ani, autoritatile publice locale au preferat, cu mici exceptii, „sa stea de-o parte” si sa trimita deseurile municipale, generate de populatie, direct la groapa.
Desi au contractat in exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene proiectele pentru realizarea celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deseurilor, doar cateva sunt functionale in prezent.
Reprezentantii industriei sunt de acord ca nu avem cum sa atingem tintele de reciclare din 2020 fara cresterea gradului de colectare separata a deseurilor municipale generate de populatie (administrate de primarii prin delegarea firmelor de salubrizare) insa modalitatile propuse de legiuitor in OUG 74/2018, L. 31/20 si OM 1362/2018 sunt considerate incorecte.
Ele duc la o nationalizare a pietii deseurilor, oferind un monopol nejustificat autoritatilor publice locale – Unitatilor Administrativ Teritoriale -UAT si Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitară, in detrimentul celorlalti actori de pe piata (care au demonstrat competenta in acest sector).
Amintim ca Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind în lipsa regionalizării o condiție esențială pentru accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei organizări s-au finanțat cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor-SMID.
In conditiile in care mare parte din ADI-uri nu au dovedit pana acum ca pot administra corespunzator SMID-urile ce garantie pot oferi pentru administrarea corespunzatoare a deseurilor de acum incolo?!
In mod cert UAT-urile si ADI-urile au nevoie de sprijinul operatorilor privati pentru a deveni performante dar sunt necesare conditii echitabile pentru ambele parti ….
Care sunt principalele probleme ridicate de reprezentantii industriei
OTR-urile:
vor trece printr-o procedură de reautorizare care impune o serie de condiții greu de îndeplinit pentru unele, ceea ce va duce în mod inevitabil la scăderea numărului acestora
pentru a fi autorizate, organizațiile vor fi obligate să constituie o garanție de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau a altui instrument de garantare emis de o societate bancară, valabil pentru întreaga perioadă de autorizare.
OTR-urile nu stiu insa ce se intampla in cazul in care eventualele penalitati primite depasesc garantia de 2 milioane lei … A cui este raspunderea in acest caz?
Ordinul 1362 anuleaza dreptul OTR-urilor de a oferi bonificatii colectorilor care colecteaza deseuri de la persoane fizice (drept existent in OUG 74/2018)
OTR-urile sunt obligate sa aiba acelasi tarif pentru toti producatorii
Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitară si Primariile vor avea dreptul sa solicite si sa incaseze de la organizatiile colective care indeplinesc obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OTR) sumele reprezentand costurile de gestionare pentru deseurile municipale care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului; astfel, producatorii de deseuri avertizeaza ca vor ajunge prin sumele acordate OTR-urilor sa finanteze doua sisteme, cel tip „depozit” si pe cel municipal.
Colectorii:
In conditiile in care preturile ambalajelor au scazut foarte mult iar procesul de colectare este destul de costisitor (infrastructura, transport, sortare), colectorii afirma ca reuseau sa supravietuiasca datorita bonificatiilor primite de la OTR-uri; in lipsa acestor bonificatii activitatea lor este in pericol
In aceasi situatie sunt si unii reciclatori care nu vor sa mai primeasca deseuri in lipsa bonificatiilor
Pe scurt, reprezentantii industriei afirma ca ADI-urile si UAT-urile vor fi sprijinite de producatori, OTR-uri si colectori in vederea implementarii sistemului de colectare separata la „sursa” (populatie) si cresterii gradului de reciclare a deseurilor municipale, insa doar primele 2 entitati vor avea beneficii economice in acest „parteneriat”.
Ce asigurari au dat reprezentantii autoritatilor publice in cadrul Conferintei
Penalitatile catre AFM pentru tintele neindeplinite din noua lege se vor aplica din 2020; astfel in 2019 se vor plati penalitatile din vechea OUG 196/2005.
Din iunie 2019 va fi obligatoriu sa se raporteze cantitatile de deseuri in softul AFM
Saptamana viitoare va fi publicat Ordinul pentru infiintarea Comisiei de Supraveghere a OTR-urilor
Ce se va intampla in perioada urmatoare
Reprezentantii Coalitiei pentru Economia Circulara au invitat toti reprezentantii industriei, participanti in cadrul intalnirii, sa se alature in formularea unei pozitii comune cu privire la neregulile prezentei legi si sa solicite amendamentele necesare prin toate mijloacele posibile, astfel incat noile modificari legislative sa aduca solutii echitabile pentru toti actorii din industria deseurilor.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2019/01/1.jpg11342016Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2019-01-23 10:25:532022-03-17 18:56:21Piața reciclării este blocată din cauza OUG 74/2018 (L. 31/2019)
Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului
Desi de ani de zile ne tot racim gura de pomana impreuna cu majoritatea reprezentantilor industriei deseurilor pe la conferinte, intalniri cu reprezentantii autoritatilor de mediu, consultari pentru modificarea legislatiei din domeniu, prin petitii si scrisori oficiale, sustinand ca Romania are nevoie de o taxa de depozitare pentru stimularea valorificarii deseurilor, guvernantii nostri prefera, ca de obicei, sa ignore cerintele industriei si sa faca tot ce e mai convenabil pentru ei.
Dupa ce au anuntat-o de nenumarate de ori, au amanat-o in decembrie 2015 si au promis-o aproape la inceputul oricarui mandat, iata ca au amanat INCA O DATA, taxa de depozitare, mai exact, pana in 2019 printr-o ordonanta de urgenta de modificare a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Noul Guvern al României a publicat noua ordonanta în seara zilei de 30 iunie, orele 22.00, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 506/30.06.2017…
V-a surprins vestea? Pe noi nu …
Ne asteptam mai devreme sau mai tarziu sa se intample acest lucru, atata timp cat la sfarsitul lunii ianuarie, la nici o luna de la intrarea in vigoare, proiectul de ordonanta pentru modificarea ei intrase in dezbatere publica.
La vremea respectiva realizam o analiza a situatiei in Europa si aratam care sunt tarifele de depozitare in majoritatea tarilor europene, lasand la latitudinea dvs. sa decideti daca este echitabila sau nu valoarea ei comparativ cu celelalte state europene …
Am auzit pareri ca aparitia taxei ar fi fost o miscare prea brusca care ar destabiliza industria deseurilor. Cum poate fi prea brusca in conditiile in care Uniunea Europeana a recomandat implementarea ei de acum 6 ani ?!?!?!
Nu mai conteaza faptul ca foarte multe firme de salubrizare si-au schimbat tarifele pentru acoperirea taxei, unele autoritati publice (de exemplu, autoritatile din Prahova) si-au facut numeroase strategii si au anuntat deja populatia … fiecare se descurca dupa posibilitati…
Sa ne amintim ca taxa de depozitare a fost introdusa prima data de Legea 384 din 2013 care reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă din 2016, ulterior a fost amanata in decembrie 2013, anuntata in 2015 si reintrodusa prin OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t) de la 1 ianuarie 2017, urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018.
Noua modificare a OUG 196/2005 prevede cresterea taxei de depozitare pentru deseurile inerte si nepericuloase (deseurile municipale colectate de la populatie) la 80 de lei/tonă din 2019, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2020!
Probabil ca pana in 2020 vom ajunge la 50% grad de reciclare cum prevede Uniunea Europeana si ca prin magie, nu vom mai avea nevoie deloc de taxa de depozitare. Sa fim “optimisti” si sa propunem de pe acum anularea ei pe perioada nedeterminata. Hai ca avem timp suficient sa crestem gradul de reciclare cu 45% in 2 ani si jumatate! (ca sa nu existe urme de interpretari, suntem bineinteles, ironici!)
Motivatiile fabuloase pentru amanarea taxei a “n” –a oara
Ministrul desemnat pentru Mediu, Grațiela Gavrilescu ne-a pregatit temeinic pentru minunata schimbare, inca de joia trecuta, în cadrul audierii sale din Comisiile reunite pentru Mediu din Parlament.
“Pana sa trecem la colectarea selectiva pentru cele 4 categorii de ambalaje, avem posibilitatea sa colectam pe doua categorii, umeda si ambalaje, sa platim doar partea umeda pe care o ducem la groapa. Despre taxa la groapa, pe noi ne intereseaza ca cetateanul sa nu plateasca daca nu a fost informat si stie ce sa faca, Comisia Europeana a fost de acord ca Romania nu este pregatita pentru implementarea ei. Am obtinut o derogare pana la 1 ianuarie 2019. Am obtinut si masuri penalizatoare doar pe diferenta pe care nu vom reusi sa o indeplinim la finalul anului 2017“, a declarat ministrul desemnat pentru Mediu. Aceasta a mai declarat ca se analizeaza infiintarea unei agentii pentru preluarea depozitelor deseuri de catre stat si reintroducerea in circuitul economic.
Asta in conditiile in care Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu…
Principalele prevederi ale noii ordonante
• Taxa de încasare pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare se anulează începând cu 1 iulie 2017 și va reveni, conform Ordonanței, cu anul 2019 și va fi de 80 lei/tonă pentru anul respectiv, iar începând cu anul 2020 va fi de 120 lei/tonă.
• Obiectivul anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare va fi pentru anul 2017 (cât a mai rămas) 25%, pentru 2018 – 35% și începând cu 2019 – 45%.
Acesta a crescut de la 15% cat era prevazut initial. Superb!
• Taxa de 100 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale, sau, după caz, subdiviziunile administrativ- teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a procentului cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare (plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare) s-a redus la 50 lei/tonă.
Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15% a deseurilor depozitate anual? Daca stiti, spuneti-ne si noua!Lasa ca vor fi motivati sa plateasca acum fiindca s-a injumatatit!
Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu, daramite sa mai plateasca vreo penalitate …
• S-au modificat și cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului ce se asigurau din Fondul de mediu, în limita a 5%, iar noua O.U.G. aduce o majorare de încă 5% adică, de la 1 iulie cheltuielile vor fi de 10% la acest capitol.
Puteti vedea varianta noii ordonante publicata in Monitorul Oficial aici .
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2017/07/11745746_668120026654662_8638320023470378449_n.jpg554960Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2017-07-03 12:21:582022-03-17 19:05:52Taxa de depozitare amanata, din nou, pana in 2019!
Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.
Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.
Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.
Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!
Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!
Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.
Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului: „Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.
Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).
Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.
La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.
Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.
Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.
Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!
La inceputul lunii iulie va anuntam ca Guvernul a aprobat un proiect de lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.
Este vorba de Legea nr. 249/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat în vigoare ieri; noua lege abrogă prevederile HG 621/2005.
Legea are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenit din ambalaje. În prezent, legislația națională a rămas în urma în ceea ce privește adaptarea la reglementările europene din domeniu. România a depășit termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
Prevederile noii legi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje vizează „toate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare” și vor trebui respectate de persoanele fizice, cele juridice, precum și de instituțiile publice.
Actul normativ proaspăt intrat în vigoare stabilește măsurile destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor, normează cerințele necesare introducerii pe piață a ambalajelor, introduce cerințe de standardizare care trebuie respectate și obligațiile care trebuie îndeplinite de către operatorii economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează.
Această lege reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.
Cel mai important subiect este legat de obiectivele anuale de valorificare sau incinerare respectiv reciclare, așa cum sunt prezentate în art. 14, precum și modalitățile în care aceste obiective sunt împărțite spre îndeplinire către operatorii economici care introduc sub o formă sau alta ambalajele în piața națională. Indeplinirea obiectivelor se poate face in continuare, în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către operatori economici autorizați.
Legea 249/2015 la art. 14. – (1) prevede că: obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, sunt următoarele:
a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;
b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje.
(2) Valorile obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele: a) 60% din greutate pentru sticlă; b) 60% din greutate pentru hârtie/carton; c) 50% din greutate pentru metal; d) 15% din greutate pentru lemn; e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.
In plus, operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse înstructuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare, prevăzute la art. 4 lit. m) şi n) din OG nr. 99/2000, au obligaţia să asigure pentru aceştia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată. (Art. 16. (7)).
Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.
Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin: a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată; b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Autorităţile executive ale unităţilor administrativ- teritoriale au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi prevăzuţi la alin. (2) lit. b) pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici prevăzuţi la alin. (1).
Legea 249/2015 reglementează de asemenea regimul ambalajelor reuilizabile. Sunt multe prevederi și în acest domeniu. Unul este important de cunoscut: „Art. 11. – Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma “ambalaj reutilizabil“.
Inițiatorii noii legi, care a dus la abrogarea HG nr. 621/2005, au menționat în expunerea de motive depusă la momentul înscrierii proiectului de act normativ la Senat, în vara acestui an, că, în prezent, există un dezechilibru între gradul de colectare a deșeurilor de ambalaje menajere și cel corespunzător deșeurilor de ambalaje. „Dacă în cel de-al doilea caz se obțin procente de reciclare de peste 80%, în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale acest procent este sub 15%”, au explicat acestia.
Nerespectarea dispozițiilor legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.
Mai exact, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu vor depune deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.
Cu o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat. În plus, aceștia trebuie să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă șase luni de la data încetării utilizării lor.
O amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei va fi plătită în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje de la operatorii economici.
Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelorcolectate selectiv.
Mai multe informatii despre sanctiuni gasiti aici.
Ca orice lege din domeniul gestionarii ambalajelor si legea 249/2015 are „obiective” mari …asteptam sa vedem cum va fi aplicata si daca vor exista schimbari reale in gestionarea ambalajelor generate de operatorii economici si mai ales, in cazul celor generate de populatie.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/11/wp.jpg251355Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-11-03 14:19:492022-03-18 17:17:59Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje
In cursul acestei saptamani reprezentantii Administratiei Fondului pentru Mediu au derulat consultarile publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.
La dezbateri sunt invitati reprezentanti ai asociatiilor patronale, autoritatilor publice, firmelor de salubrizare, asociatiilor colective de preluare a responsabilitatii producatorilor si ai ONG-urilor de mediu.
Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) in data de 16 iulie. Cetatenii si organizatiile interesate au avut un termen de 10 zile de la data publicarii pe site pentru a transmite opinii/propuneri, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administratia Fondului pentru Mediu.
In urma „valului” de propuneri de modificare venite din partea reprezentantilor industriilor si societatii civile, reprezentantii AFM au decis sa prelungeasca perioada de dezbatere publica prin organizarea unor intalniri punctuale cu contestatarii proiectului de lege.
Coalitia pentru Mediu din Romania (formata din peste 70 de ONG-uri de mediu, inclusiv Ecoteca) a elaborat si depus la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor si Administratia Fondului pentru Mediu in data de 26 iulie o SCRISOARE DE POZITIE prin care aduce cateva amendamente importante proiectului de modificare a OUG 196/2005. Varianta .pdf a documentului poate fi consultata aici.
Prezent in cadrul sesiunii de consultari de marti si de astazi, Raul Pop, Manager Programe Ecoteca a reiterat si sustinut masurile propuse in Scrisoarea trimisa de Coalitia pentru Mediu in data de 26.07 cu privire la modificarea OUG 196/2005, printre care amintim: • a salutat propunerea de devansare pentru 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a „taxarii la groapa”, singura moalitate reala si sistemica de incurajare a valorificarii deseurilor, • a readus in discutie lipsa obligatiilor procentuale de valorificare pentru deseurile din uleiuri minerale uzate si a oricaror obligatii pentru substantele periculoase din gospodarii (medicamente expirate, uleiuri, vopsele si lacuri, solventi, detergenti si ambalaje de detergenti, etc). • a propus eliminarea sintagmei “autorizati/licentiate” din cadrul art. 9 lit v) (din OUG 196) intrucat formularea curenta exclude de la plata contributiei acele organizatii colective carora le-a expirat licenta si continua sa functioneze fiind in curs de relicentiere. • a primit confirmarea din partea AFM ca agentii economici inscrisi intr-o organizatie colectiva nu vor fi taxati de doua ori pentru neindeplinirea tintelor lor (prin taxarea asociatiei colective), asa cum se poate interpreta din art. 9 lit w) si lit x). • a atras atentia ca in cadrul proiectului de lege, AFM isi propune sa incaseze doar jumatate din taxele datorate pentru depozitarea deseurilor (adica 228 mil lei aferent 2,8 milioane tone, in loc de 400 mil lei aferent 5 milioane tone – generate conform statisticilor). AFM a luat act de eroare si o va corecta.
Pe langa controversele aparute – din nou! – in jurul introducerii taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2016, au aparut numeroase contestatii cu privire la introducerea impozitului de 2% pentru substantele si preparatele periculoase pentru mediu (art. 9, alin. 1, lit. e) si a noilor taxe impuse pentru emisii (detaliate in Anexa 1 a proiectului de lege).
Reprezentantii AFM au dat asigurari ca vor lua in calcul propunerile transmise dar anumite amendamente au nevoie de aprobarea Consiliului Concurentei pentru a putea fi introduse in proiectul de lege. Contestatarii au termen de aproximativ 2 saptamani pentru a trimite catre AFM calcule de impact (asupra mediului, asupra pretului final al produselor etc) in sprijinul propunerilor facute.
Intenția AFM este de a transmite spre aprobare Ordonanța în ultima ședință guvernamentală a lunii august.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/08/amenzi-mai-mari-pentru-firmele-care-intarzie-declaratia-la-fondul-de-mediu_29679000.jpg331588Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-08-06 13:47:502022-03-18 17:32:57Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu
Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.
Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.
Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:
Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;
Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje: • 60% din greutate pentru sticla; • 60% din greutate pentru hartie/carton; • 50% din greutate pentru metal; • 15% din greutate pentru lemn; • 22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.
Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.
Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.
Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.
Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.
De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.
Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice
Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.
Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.
Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma “ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.
Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.
Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.
Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.
Cum mai stam la „capitolul” statistici
Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/07/image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa.jpg501800Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-07-15 19:44:162022-03-18 18:08:53Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje
De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.
Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.
Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:
„Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.”
„Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)
Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro
„Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.
„Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)
Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.
Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi
În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.
România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.
Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/06/Raul-burtiera-1-.bmp7681366Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-06-02 13:24:072022-03-18 18:11:50Românii aruncă miliarde de euro la gunoi
