Ați raportat la AFM produsele din plastic de unică folosinţă (SUP) puse pe piață în anul 2022? Termenul limită a fost 25 februarie

1678094427254

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 15 februarie (deși a fost aprobat la data de 16 ianuarie 2023).

Ordinul ar fi trebuit publicat încă din februarie 2022, conform Ordonanței 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului intrată în vigoare la data de 2 septembrie 2021:

Art. 4, alin (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publică centrală din domeniul mediului, la iniţiativa Administraţiei Fondului pentru Mediu, adoptă prin ordin de ministru modelul şi conţinutul formularului de declaraţie a produselor din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, produse introduse pe piaţă, precum şi instrucţiunile de completare şi depunere a acesteia.

Deși Ordinul a fost aprobat cu întârziere de un an de zile, producătorii care pun pe piață și companiile din sectorul HORECA sunt obligați să declare produsele de plastic de unică folosință (SUP) puse pe piață, respectiv comercializate în anul 2022(!), având la dispoziție doar 10 zile pentru completarea declarației și raportarea acestor produse la AFM (Ordinul a fost aprobat în data de 15 februarie și termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!)

Amenzile pentru cei care nu raportează produsele SUP puse pe piață sau comercializate pornesc de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane juridice. (OG 6/2021 – artic 14, alin. 1a), d))

Pentru fiecare obligaţie de declarare prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, aferentă perioadei de raportare, cu termen de declarare anual, se completează în acelaşi formular tabelul generat cu ajutorul serviciului „Depunere declaraţii on-line”.

 

WhatsApp Image 2023 03 02 at 12.45.51

OBLIGAȚII PENTRU PAHARE și RECIPIENTE PENTRU ALIMENTE

Se bifează produsele din plastic de unică folosinţă care trebuie raportate de către contribuabil, respectiv:

produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 4  din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021)

  • pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora;
  • recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  • a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;                                                                                                                       
  • b)sunt de regulă consumate din recipient;                                                                                                                                                             
  • c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare;

925f25fc 1394 438c a8ab e0f7cfb265ad

OBLIGAȚII pentru STICLELE DIN PLASTIC (PET)

  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 6 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021

(5) Operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

(6) Operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

PARTEA F – Produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 privind colectarea separată şi de art. 6 alin. (5) privind cerinţele legate de produs

Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:

  1. a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la  (g)de la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013, care sunt în formă lichidă
  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 alin. (4)din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021.

Articolul 9

(2) Operatorii economici care introduc pe piaţă produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă au obligaţia să asigure:

a)colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025;

b)colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029.

(3) Obligaţia de colectare prevăzută la alin. (2) se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare.

(4) Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate conform alin. (3).

  • procentul de material reciclat conţinut în sticle PET pentru băuturi introduse pe piaţă în anul de raportare (în %) până la 25 februarie a anului următor raportării.
  • greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone) până la 25 februarie a anului următor raportării.
  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021), pentru care se aplică reducerea progresivă a cantităţilor introduse pe piaţă astfel:
    • 5% pentru 2023;
    • 10% pentru 2024;
    • 15% pentru 2025;
    • 20% pentru 2026

Art. 4. 

(1) Pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

  1. să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel:
  • 5% pentru anul 2023,
  • 10% pentru anul 2024,
  • 15% pentru anul 2025 şi
  • 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
  1. să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
  2. să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea.

De reținut

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Termenele de declarare a obligaţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă sunt prevăzute în actele normative în vigoare, astfel:

  • anual, până la data de 25 februarie inclusiv, pentru obligaţiile de declarare aferente anului precedent, reprezentând:
  1. cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  2. cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  3. procentul de material reciclat din sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care conţin plastic reciclat, de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  4. cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET.

Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2022, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) şi d), pentru care prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.

Ca în majoritatea actelor normative și acest Ordin prezintă câteva aspecte neclare:

  • La Tabelul 2, punctul 2 din Ordin – „Greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone)” cine raportează dacă de exemplu, reciclatorul este din afara României?
  • Când vor fi raportate produsele SUP – la introducerea pe piață? (de exemplu am achiziționat 1000 t, le raportez la momentul achiziției sau când le distribui pentru consum – ex 100t/lună?)
  • Ordinul nu evidențiază clar că și agenții economici din sectorul HoReCa trebuie să se înscrie în AFM și trebuie să raporteze produsele SUP
  • Nu este specificat dacă OIREP-urile vor putea prelua mai multe ambalaje SUP decât au fost puse pe piață de producătorii pe care îi reprezintă

 

Puteți citi și:

Comisia Europeana a publicat un ghid pentru armonizarea normelor privind plasticul de unică folosință

 

 

 

 

 

 

 

 

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Așa cum ne-am obișnuit, datele privind ratele de reciclare din anii 2020-2021 sunt provizorii, fiindcă avem în continuare dificultăți de colectare și raportare a datelor.

1

Sursa foto: Eurostat

România a generat „doar” 302 kg de deșeuri municipale/cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 503 kg/cap locuitor.

49% din deșeurile municipale din UE au fost reciclate (reciclarea materialelor și compostare) în 2021.

2

Sursa foto: Eurostat

Chiar dacă în UE se generează mai multe deșeuri, cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut. În perioada de referință 1995-2021, totalul deșeurilor municipale depozitate în UE a scăzut cu 67 de milioane de tone, sau cu 55%, de la 121 de milioane de tone (286 kg/cap de locuitor) în 1995 la 54 milioane de tone (121 kg/cap de locuitor) în 2021. Aceasta corespunde unei scăderi medii anuale de 3,0 %. De asemenea, pentru perioada mai scurtă 2006-2021, depozitele de deșeuri au scăzut în medie cu 3,0 % pe an.

Drept urmare, rata depozitării deșeurilor în UE a scăzut de la 61% în 1995 la mai puțin de 23% în 2021.

Această reducere poate fi parțial atribuită implementării legislației europene, de exemplu Directiva 62/1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Până în 2001, statele membre UE trebuiau să recupereze cel puțin 50% din toate ambalajele introduse pe piață. Având în vedere obiectivul de recuperare revizuit de 60% care trebuia atins până la 31 decembrie 2008, a existat o nouă creștere a cantității de deșeuri de ambalaje colectate separat. Până la 31 decembrie 2025, 65% din deșeurile de ambalaje trebuie reciclate.

În plus, Directiva 31/1999 privind depozitele de deșeuri prevedea că statele membre ale UE erau obligate să reducă cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care ajung la depozite la 75 % până la 16 iulie 2006, la 50 % până la 16 iulie 2009, la 35 % până la 16 iulie 2016 și la 10% până în 2035. Reducerea a fost calculată pe baza cantității totale de deșeuri municipale biodegradabile produse în 1995. Directiva a determinat țările să adopte diferite strategii pentru a evita trimiterea fracției organice a deșeurilor municipale la groapa de gunoi, și anume compostarea (inclusiv fermentare), incinerare și pretratare, cum ar fi tratarea mecano-biologică (inclusiv stabilizarea fizică).

Drept urmare, cantitatea de deșeuri reciclate (reciclarea materialelor și compostarea) a crescut de la 37 de milioane de tone (87 kg pe cap de locuitor) în 1995 la 115 milioane de tone (257 kg pe cap de locuitor) în 2021, cu o rată medie anuală de 4,3 %.

Ponderea totală a deșeurilor municipale reciclate a crescut de la 19% la 49%.

3

Sursa foto: Eurostat

 

Deșeurile generate în UE în 2020 din activități economice și gospodării 

 

În 2020, totalul deșeurilor generate în UE de toate activitățile economice și de gospodării s-a ridicat la 2 153 milioane de tone sau 4 813 kg pe cap de locuitor.

39,2 % din deșeuri au fost reciclate și 32,2% depozitate în UE în 2020.

În UE:

  • deșeurile de construcții reprezintă 37,5% din totalul deșeurilor generate în 2020
  • au fost urmate de minerit (23,4 %),
  • servicii de deșeuri și apă (10,8 %),
  • producție (10,7 %) și
  • gospodării (9,4 %);
  • restul de 8,2 % au fost deșeuri generate din alte activități economice, în principal servicii (4,4 %) și energie (2,3 %).

4

5

În 2020, 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:

  • 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
  • 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.

Restul de 53,3 % au fost incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor), depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

6

 

7

Mai multe statistici găsiți aici.

 

Puteți citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce

poza 3 buzau

Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și  L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Principalele prevederi:

  • Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
  • La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

  • La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor  101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

  • A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

  • A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

  • La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

  • La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40   > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7  (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. –  (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

  • Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite.  Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
  • La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4)  –  (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

  • La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

  1. b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

  • g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
  • De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor„ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
  • La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
  • 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
  • 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
  • 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 aici.

Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!

 

Puteți citi și:

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

 

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

WhatsApp Image 2022 10 21 at 12.44.53

Sursa foto: Ecoteca

La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de noua ordonanță Legii 101/2006. Îl puteți consulta aici.

Proiectul de OUG a fost ințial publicat în data de 19 august pe site-ul Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației iar urma sugestiilor primite în perioada de dezbatere publică de 10 zile, a fost revizuit în data de 2 septembrie pentru a fi rediscutat în 7 septembrie.

Reprezentanții Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au organizat și o dezbatere online pe data de 7 septembrie privind noul OUG.

Conform comunicatului Ministerului Mediului, acest OUG reprezintă un jalon în cadrul PNRR, pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil de raportare.

Principalele critici și sugestii aduse de reprezentanții industriei, în cadrul dezbaterii se pot sumariza astfel:

  • este necesară clarificarea suplimentară a categoriilor de costuri pe care un salubrist le poate include in calcularea tarifelor catre OIREP;
  • termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT nu este specificat și asta poate genera blocaje;
  • nu este clar cum se corelează această autorizare cu procedura de înregistrare a colectorilor conform Ordinului 1271/2018;
  • tarifele diferențiate ar trebui elaborate de UAT/ADI în colaborare cu OIREP-urile;
  • reducerile la facturare să fie aplicate după încasări, fiind situații când OIREP-urile plătesc cu întârziere pentru serviciile de reciclare a deșeurilor (uneori durează și 8 luni) iar în aceste cazuri operatorii nu pot suporta aceste reduceri;
  • la articolul 2, alin 5, litera b sintagma „mecano-biologică” ar trebui eliminată astfel încât să rămână doar „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri” – propunerea este necesară pentru a fi corelate dispozițiile, întrucât în celelalte articole nu se diferențiază procesele de tratare atunci când sunt menționate componentele activității de salubrizare;
  • la articolul 2, alin 8, ar trebui eliminată sintagma „anaerobă/aerobă” și să fie lăsată doar sintagma „sortare, tratare și/sau eliminare prin depozitare”.

Puteți găsi mai multe sugestii ale actorilor din industrie în minuta dezbaterii din data de 7 septembrie aici.

Principalele prevederi ale proiectului de OUG 

Menționăm că am lăsat pentru comparație și prevederile inițiale ale proiectului de OUG (marcate cu text barat).

La articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, literele j) și k) ale alineatului (5) se modifică:

Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligațiile:

  1. j) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) (de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale), să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit i (n. red. pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute mai sus) valoarea contribuţiei pentru economia circulară (n.r. 80 lei/tonă plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite) numai pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte,care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
  2. k) să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), valoarea contribuţiei pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 (n. red. 80 lei/tonă, plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite), pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;

 La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) PJGD se actualizează în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare, după notificarea APM pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.”

Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 2, alineatele (3) – (12) se modifică:

„(3) Activitățile serviciului de salubrizare se prestează numai de către operatori licențiați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilității publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:

  1. a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.
  2. b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;
  3. c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile de tratare mecano-biologică și al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare;integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
  4. d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile menajere municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  5. e) tratarea aerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  6. f) tratarea anaerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  7. g) tratarea deșeurilor reziduale și a reziduurilor rezultate de la tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerarecu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri; tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
  8. h) tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare mecano-biologică,inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  9. i) eliminarea, prin depozitare,a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;
  10. j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;
  11. k) curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
  12. l) dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea, la obiectivele aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale.

Au fost revizuiți și câțiva termeni tehnici și introduși termeni noi (articolul 4) (…):

Sunt adăugate noi definiții, pentru a fi corelate cu definițiile existente în alte acte normative, pentru următorii termeni: biodeșeuri, colectare separată, deșeuri reziduale, gestionarea deșeurilor, punct de colectare, utilizatori.

Au fost adăugate și definițiile pentru:

  1. centru de colectare prin aport voluntar– loc de recepție a unor fracțiuni speciale de deșeuri menajere colectate prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile colectate separat de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, deșeuri textile, anvelope uzate, deșeuri vegetale din grădină, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila, deșeurile din construcții provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale; dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
  2. insulă ecologică digitalizată– punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu card pentru persoanele arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare; dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator;

Dacă înainte alineatul 5 impunea obligații tuturor autorităților administrației publice locale existente la nivel național, acum acesta include explicit și autoritățile administrative ale sectoarelor din București.

(5) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au obligația:

  1. a) să implementeze un sistem integrat de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale menajere, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizatedotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deşeuri municipale şi contractele de delegare a gestiunii activităţii de sortare;sortare și contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al acestor deșeuri;
  2. b) să implementeze un sistem integrat de gestionare a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații integgrate de tratare mecano-biologică și/sau depozite de deșeuriîmpreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă”, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale, contractele de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică, și/sau contractele de delegare a gestiunii activității de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale;
  3. c) să implementeze până la 31 decembrie 2023, un sistem integrat de gestionare a biodeșeurilor din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații de compostare și/sau instalații de digestie anaerobă împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a biodeșeurilor și/sau să doteze gospodăriile populației cu unități de compostare individuală, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de tratarea aerobă și/sau de tratare anaerobă a biodeșeurilor colectate separat şi, după caz, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale;
  4. d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile
  5. e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.

(…)

(8) Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare.

(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.

(10) Colectorii au dreptul să colecteze separat deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din punctele de colectare numai pe baza contractului de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială de pe raza căreia colectează deşeurile sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în care se include indicatorul de performanţă pentru colectarea separată a acestor deşeuri.

După capitolul V – Finanţarea serviciilor de salubrizare, se introduce un nou capitol, capitolul V^1 care detaliază politica tarifară în domeniul gestionării deșeurilor municipale în cadrul a 6 secțiuni importante:

  1. Operaționalizarea instrumentelor economice și modalitatea de stabilire a tarifelor și taxelor de salubrizare plătite de utilizatori pe baza instrumentelor economice
  2. Modul de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare
  3. Aprobarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare
  4. Aprobarea tarifelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin tarif
  5. Aprobarea tarifelor/taxelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat și a taxei de salubrizare în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin taxă sau prin taxă și tarif
  6. Rolul A.N.R.S.C. în implementarea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor

Aspecte importante privind stabilirea taxei de salubrizare

  • Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. (Art. 28^7 (4))
  • Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respectiv tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, se calculează și se aprobă de către UAT (autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale) sau, după caz, de adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C. ( 28^15, (1))
  • Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceiași hotărâre, la orice aprobare a unui tarif component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale. ( 28^15, (2))
  • Autoritatea deliberativă a UAT are competență exclusivă să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori pe baza tarifelor distincte de la alin. (1), astfel:
    • a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct aferent pentru activitățile desfășurate de operatori din care se scade, după caz, cuantumul reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;
    • b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale. ( 28^15, (3))
  • Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3). ( 28^15, (4))
  • În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%. ( 28^15, (5))
  • Taxa de salubrizare nu este supusă regimului fiscal și poate fi ajustată sau modificată oricând pe parcursul anului ( 28^18, (1))

Puteți consulta OUG 133/2022 aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

1 4

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

  1. Hârtie/carton
  2. Plastic de tip PET
  3. Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
  4. Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
  5. Caserole din plastic
  6. Folie color, transparentă și pungi
  7. Lădițe de plastic
  8. Ambalaje de tip tetrapak
  9. Doze de aluminiu
  10. Metal
  11. Sticlă
  12. Deșeuri voluminoase
  13. Deșeuri de construcții
  14. RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
  15. Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
  16. Anvelope
  17. Textile
  18. Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
  19. Ulei alimentar uzat
  20. Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

2 3

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

  1. Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
  2. Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
  3. Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5). 
  4. La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
  5. Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
  6. Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

  • după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
  • deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
  • deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
  • deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
  • deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
  • deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
  • deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
  • deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

  1. În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje  prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
  2. Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
  3. Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
  4. Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu,  pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
  5. Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
  6. Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
  7. Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
  8. Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
  9. Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării  sau  colectaredeseuri.ro)
  10. Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
830e8072 955a 4ea9 b0f4 f0397698d9d4

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

 

24dc0ed4 fec9 40af ab01 4e5c925bd2e5

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

 

1ae41ee3 a0bb 469a 8449 e75852fc9690 1

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

 

6

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

 

Container folie

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

 

b1ea46f5 b8d6 4a24 86ea c69c54f525d0 1

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

 

8 2

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

 

10

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

 

7f1fbdbf b112 47cd bf66 4ac973d2173a

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

 

WhatsApp Image 2022 08 04 at 15.01.54 1

10. Baloți de polistiren

12

 

13

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

14

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

 

15

14. Baloți din doze de aluminiu

 

16

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

17

16. Baloți din lăzi de plastic

 

18

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

 

20

18. Container cu deșeuri metalice

 

19

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

 

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

77cfcad0 fca3 4d24 ab73 f98a0d615778

9e19ae36 d300 4660 bd79 19544bf827b8

23 1

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național

Raul poza oficialaIeri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.

Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.

Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:

  • asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
  • organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
  • organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor

„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.

În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.

Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.

Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.

Găsiți interviul integral aici.

 

Puteți citi și:

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

 

 

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raul 2 1

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția  în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

„Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

 

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

 

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

 

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

  • 565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
  • 15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

CDW

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Eurostat, rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018.

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)

Măsurile europene versus realitatea românească

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

  • până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
  • să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
  • prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este încă suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

  • Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii 
  • Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
  • Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru:                                                                                              b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

Pe lângă lacunele legislative, Cosmin Teodoru, Director General al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase din cadrul Ministerului Mediului  a amintit în cadrul unei conferințe de profil și alte probleme în gestionarea deșeurilor de construcții:

  • lipsa de implicare a autorităților publice locale (atât primării cât și consilii județene) în gestionarea acestor deșeuri și asigurarea infrastructurii necesare de colectare și tratare; din discuție nu puteau lipsi Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor – SMID implementate de autoritățile publice locale (cu dificultățile majore pe care le cunoaștem de ani buni) care nu au avut în vedere (cu mici excepții) și gestionarea acestor tipuri de deșeuri
  • lipsa evidenței cantităților generate și valorificate
  • problema agrementelor tehnice – în lipsa emiterii acestor agremente tehnice de către o instituție de stat majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor
  • lipsa unor măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)

Ce măsuri urmează în viitorul apropiat pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor de construcții

Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019, draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace.

Dl Teodoru a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că luna aceasta vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege și a invitat actorii interesați din domeniu să participe la grupurile de lucru.

Este necesară emiterea unui ghid de finanțare pentru construirea celor 15 centre regionale de colectare a deșeurilor de construcții prevăzute în PNNR dar și pentru cele 565 de platforme de colectare prin aport voluntar care pot conține si zone de depozitare deșeuri de construcții și vor primi și ele deșeurile de construcții de la persoane fizice.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

 

 

 

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Romwaste

Statie de sortare deșeuri municipale amestecate aflată în apropierea Bucureștiului

La data de 29 decembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență (OUG) numărul 136 pentru modificarea anexei nr. 6 (privind obiectivele de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare) la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Explicitarea unui cadou pentru primării: în anul 2021 nu au avut obiective și, deci, nici penalități.

Citește mai mult

Piața reciclării este blocată din cauza OUG 74/2018 (L. 31/2019)

Aceasta este concluzia la care au ajuns cei mai importanti reprezentanti din industria deseurilor ieri, in cadrul unei conferinte organizate de Coalitia pentru Economia Circulară.

1

Am participat si noi la conferinta „Mecanisme de raportari si decontari – OUG 74/2018 (L31/2019) … am asistat si de aceasta data la strigatul disperat al reprezentantilor industriei de reciclare si ca de fiecare data, am ascultat raspunsurile evazive ale reprezentanților autoritatilor de mediu.

Dupa toate criticile aduse Ordonantei de Urgenta 74/2018 (aprobata pe data de 17 iulie 2018), in data de 10 ianuarie 2019 a fost adoptata Legea 31/2019 care aproba toate modificarile OUG 74/2018 cu „mici” completari.

Legea vine ca o „binecuvantare” după recentul cadou de Crăciun acordat de Ministerul Mediului Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate.(Ordinul 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului adoptat pe 28 decembrie 2018, care a intrat in vigoare la 15 ianuarie 2018).

Legea 31/2019 a intrat in vigoare oficial pe 17 ianuarie si a creat haos in toata industria de reciclare. In momentul de fata gradul de colectare a deșeurilor a scazut, sunt numeroși colectori care au in stocuri tone de deseuri și nu stiu cum sa procedeze cu ele, organizatiile de transfer de responsabilitate se pregatesc sa se reautorizeze dar nu se stie sigur cand va fi posibil acest lucru, asta in timp ce multe UAT-uri si ADI-uri nu cunosc inca noile prevederi legislative si nu au inceput nici o formalitate …

Stim cu totii ca in ultimii ani industria reciclarii a functionat in mare parte datorita eforturilor organizatiilor private (generatori, producatori, organizatii de transfer de responsabilitate a producatorilor – OTR, colectori, firme de reciclare, cateva firme de salubrizare).

In timp ce majoritatea tintelor impuse producatorilor pentru deseurile de ambalaje au fost atinse in ultimii ani, autoritatile publice locale au preferat, cu mici exceptii, „sa stea de-o parte” si sa trimita deseurile municipale, generate de populatie, direct la groapa.

Desi au contractat in exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene proiectele pentru realizarea celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deseurilor, doar cateva sunt functionale in prezent.

Reprezentantii industriei sunt de acord ca nu avem cum sa atingem tintele de reciclare din 2020 fara cresterea gradului de colectare separata a deseurilor municipale generate de populatie (administrate de primarii prin delegarea firmelor de salubrizare) insa modalitatile propuse de legiuitor in OUG 74/2018,  L. 31/20 si OM 1362/2018 sunt considerate incorecte.

Ele  duc la o nationalizare a pietii deseurilor, oferind un monopol nejustificat autoritatilor publice locale  – Unitatilor Administrativ Teritoriale -UAT si Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitară, in detrimentul celorlalti actori de pe piata (care au demonstrat competenta in acest sector).

Amintim ca Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind în lipsa regionalizării o condiție esențială pentru accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei organizări s-au finanțat cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor-SMID.

In conditiile in care mare parte din ADI-uri nu au dovedit pana acum ca pot administra corespunzator SMID-urile ce garantie pot oferi pentru administrarea corespunzatoare a deseurilor de acum incolo?!

In mod cert UAT-urile si ADI-urile au nevoie de sprijinul operatorilor privati pentru a deveni performante dar sunt necesare conditii echitabile pentru ambele parti ….

Care sunt principalele probleme ridicate de reprezentantii industriei

OTR-urile:

  • vor trece printr-o procedură de reautorizare care impune o serie de condiții greu de îndeplinit pentru unele, ceea ce va duce în mod inevitabil la scăderea numărului acestora
  • pentru a fi autorizate, organizațiile vor fi obligate să constituie o garanție de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau a altui instrument de garantare emis de o societate bancară, valabil pentru întreaga perioadă de autorizare.

OTR-urile nu stiu insa ce se intampla in cazul in care eventualele penalitati primite depasesc garantia de 2 milioane lei … A cui este raspunderea in acest caz?

  • Ordinul 1362 anuleaza dreptul OTR-urilor de a oferi bonificatii colectorilor care colecteaza deseuri de la persoane fizice (drept existent in OUG 74/2018)
  • OTR-urile sunt obligate sa aiba acelasi tarif pentru toti producatorii
  • Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitară si Primariile vor avea dreptul sa solicite si sa incaseze de la organizatiile colective care indeplinesc obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OTR) sumele reprezentand costurile de gestionare pentru deseurile municipale care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului; astfel, producatorii de deseuri avertizeaza ca vor ajunge prin sumele acordate OTR-urilor sa finanteze doua sisteme, cel tip „depozit” si pe cel municipal.

Colectorii:

  • In conditiile in care preturile ambalajelor au scazut foarte mult iar procesul de colectare este destul de costisitor (infrastructura, transport, sortare), colectorii afirma ca reuseau sa supravietuiasca datorita bonificatiilor primite de la OTR-uri; in lipsa acestor bonificatii activitatea lor este in pericol
  • In aceasi situatie sunt si unii reciclatori care nu vor sa mai primeasca deseuri in lipsa bonificatiilor

Pe scurt, reprezentantii industriei afirma ca ADI-urile si UAT-urile vor fi sprijinite de producatori, OTR-uri si colectori in vederea implementarii sistemului de colectare separata la „sursa” (populatie) si cresterii gradului de reciclare a deseurilor municipale, insa doar primele 2 entitati vor avea beneficii economice in acest „parteneriat”.

Ce asigurari au dat reprezentantii autoritatilor publice in cadrul Conferintei

  • Penalitatile catre AFM pentru tintele neindeplinite din noua lege se vor aplica din 2020; astfel in 2019 se vor plati penalitatile din vechea OUG 196/2005.
  • Din iunie 2019 va fi obligatoriu sa se raporteze cantitatile de deseuri in softul AFM
  • Saptamana viitoare va fi publicat Ordinul pentru infiintarea Comisiei de Supraveghere a OTR-urilor

Ce se va intampla in perioada urmatoare

Reprezentantii Coalitiei pentru Economia Circulara au invitat toti reprezentantii industriei, participanti in cadrul intalnirii, sa se alature in formularea unei pozitii comune cu privire la neregulile prezentei legi si sa solicite amendamentele necesare prin toate mijloacele posibile, astfel incat noile modificari legislative sa aduca solutii echitabile pentru toti actorii din industria deseurilor.

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

 

Puteti citi si:

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

 

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

bani vs. deseuri

PAYT sau „bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un  articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

pawel czerwinski 759725 unsplash

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro